Categorie: <span>Eseistică</span>

Home Eseistică
Introducere la o istorie culturală a Banatului (3)
Articol

Introducere la o istorie culturală a Banatului (3)

Incepe acum o nouă perioadă, cea a reconectării Banatului la cultura şi civilizaţia Europei Occidentale şi Centrale. Cucerirea cetăţii Timişoara de către trupele imperiale habsburgice, comandate de prinţul Eugeniu de Savoya, pe 13 octombrie 1716, inseamnă in fapt cucerirea intregului Banat. Incepe acum o perioadă complexă şi efervescentă. In primul rând in plan politic, intrucât...

Între amintiri şi exegeze (8)
Articol

Între amintiri şi exegeze (8)

Cel mai important lucru este că 2023 Timişoara va fi capitală a culturii. Va deveni în Europa un centru foarte, foarte important pentru cultura românească. Au apărut şi cărţi care subliniază, practic, statutul de centru cultural neobişnuit. În primul rând, ar fi volumele monumentale despre Joyce ale lui Mircea Mihăieş, trei volume despre  James Joyce...

Timișoara 2023 și Mica Vienă
Articol

Timișoara 2023 și Mica Vienă

Fac parte dintr-o generație care a crescut în coconul mitului micii Viene, a fascinației Europei Centrale cu barocul ei, cu multiculturalismul și hibridul lingvistic atât de caracteristic, cu un anume tip de muzică, un cod vestimentar ferm și criterii clare de selectare a artei de valoare. Cum era și normal, odată ce ”Timișoara noastră” (cum...

Între amintiri şi exegeze (10)
Articol

Între amintiri şi exegeze (10)

Iosif Băcilă nu este numai un poet, un constructor de cenacluri literare, de medii literare, este un om care s-a aşezat pe Valea Almajului. Atunci când am scris Geografia Literară a României și am predat-o la Editura Academiei mi-am dat seama că sunt foarte multe absenţe, ţinuturi care ar fi aparţinut foarte bine  geografiei literare....

Introducere la o istorie culturală a Banatului (4)
Articol

Introducere la o istorie culturală a Banatului (4)

Un loc aparte  in procesul de modernizare a mentalului colectiv bănăţean l-a jucat cultura scrisă, in special cartea. Secolul luminilor a promovat editarea şi difuzarea cărţii in cele mai diverse medii. Autoritatea imperială a interzis deschi-derea de tipografii in Banat până in anii ’70, preferând să permită importul de carte germană în special, dar şi...

Vizualul – ce facem cu el?
Articol

Vizualul – ce facem cu el?

Astăzi, când avem la dispoziție zeci de canale TV, iar internetul ne oferă și mai multe imagini, când oricine poate să fotografieze sau să facă înregistrări video cu ajutorul telefonului mobil, apare întrebarea: de ce în școală nu se predă nicio disciplină care să ofere o inițiere în comunicarea vizuală? Excepție fac liceele de arte...

Aromele timpului
Articol

Aromele timpului

O năstruşnică reclamă ce ne împinge spre trăirea fiecărei clipe de viaţă are ca protagoniste două efemeride într-un peisaj mirific de început de lume, undeva într-un luminiş de deasupra unei pânze de apă. Verdele copacilor,  aburul albastru de deasupra lacului,  lumina ce vine pieziş spre privitor punând în prim-plan imaginea săltăreţeifiinţe de o zi creează   imaginea...

Femeia între muză și artistă
Articol

Femeia între muză și artistă

Femeia în artă și literatură a fost prezentă dintotdeauna, privilegiată chiar, mai ales ca muză, drept subiect al artei (zeițele din sculptura antică,  „Primăvara” lui Boticcelli, Odaliscele etc.), ori ca personaj literar („Anna Karenina” a lui Tostoi, „Madame Bovary” a lui Flaubert, „Doamna T” a lui Camil Petrescu etc.). Dar statutul ei social de-a lungul...

Dorul Nemuritorului Dac : „Să mă lăsaţi să mor…“
Articol

Dorul Nemuritorului Dac : „Să mă lăsaţi să mor…“

Profunda elegie a romantismului universal, «Mai am un singur dor», de Mihai Eminescu (Dacia / Botoşani, 20 decembrie 1849[*] / 15 ianuarie 1850 – 1889, iunie, 15, Bucureşti-Dacia), se datează: «decembrie 1883» (cf. EP, I, 160), dar „firesc-numeroasele-i variante“ sunt mai vechi cu câţiva ani, pare-se, din orizontul anului 1876 încoace. În „volumul de debut“...

Romaniștii europeni, pledoarie academică pentru limbile naționale
Articol

Romaniștii europeni, pledoarie academică pentru limbile naționale

În anul în care metropola Banatului deține prestigiosul titlu de Capitală Culturală Europeană, la Universitatea de Vest din Timișoara sunt invitați să învețe nu doar despre metoda intercomprehensiunii, ci și despre cultura locală și națională studenți din cinci țări europene neolatine, alături de colegi ai universității gazdă și de profesori ai Facultății de Litere, Istorie...