Author: Ion Pachia-Tatomirescu (Ion Pachia-Tatomirescu)

Home Ion Pachia-Tatomirescu
Din „cabinetul de eurostampe“ al unui jurnalist-poet de pe „drumul campionilor“
Post

Din „cabinetul de eurostampe“ al unui jurnalist-poet de pe „drumul campionilor“

Nu ştiam mai mult decât nimic despre timişorean-poet-jurnalist-sportivul mai tânăr decât mine cu un deceniu, Dan Gârlea (născut în localitatea Moşna-Iaşi, la 4 Prier 1957), aparţinător, ca şi subsemnatul, generaţiei resurecţiei poetice şi a paradoxismului (dintre anii 1965 ‒ 1970 / 2024 ; pentru concept, invit Distinsul Receptor să revadă „străvechea“ noastră lucrare, «Generaţia resurecţiei…»,...

Eminescu în „Câmpul Cerbului“
Post

Eminescu în „Câmpul Cerbului“

De prin aprilie şi până pe la sfârşitul lunii august 1878, înveşnicitul Hyperion (< hiper-, „[dea]supra“, „peste măsură“ + –eón / -aion, „spirit emanat de inteligenţa divină“) al neasemuit-cogaionicului spațiu liric pelasgofon > valahofon, Mihai Eminescu, a poposit pe meleagurile Alutuaniei > Olteniei, invitat fiind de junimistul Nicolae Mandrea, la conacul său din marginea pitoresc-sudică...

Cu domnul Cantemir despre Poetul Autohton…
Post

Cu domnul Cantemir despre Poetul Autohton…

…întru mai dreapta cinstire a lui Nichita Stănescu (1933, martie, 31 ‒ 13 decembrie 1983), primul preşedinte al Republicii Mondiale a Poeziei… Poetul Autohton muşcă absolutul în gură de rai, Enciclopedicule, şi devine nemuritor. Prima oară l-am văzut prin inima peşterii, venind călare pe ursul stelei polare, să prindă taifunul de coarne… Pe-un picior de...

Cu domnul Cantemir despre portretul lui Eminescu
Post

Cu domnul Cantemir despre portretul lui Eminescu

Ninge-acum orizontal, domnule Cantemir, de parcă se piaptănă Samoş – al nostru tată-cer – deasupra tuturor peşterilor sacre din Carpaţi, după o noapte în care i s-a spart – de-atâta somn greu – imensa-i pernă cu puf de lebădă : în bărăgane, până sub Dunăre, cai şi călăreţi se scufundă printre nămeţi ! E-n spuma-laptelui...

Război de cuvinte pȃnă la „ultimul atom“
Post

Război de cuvinte pȃnă la „ultimul atom“

Frumos lirism al maturității de zarişte a ființării de „poet înnăscut, nu făcut“, lirism dezvoltȃndu-se în originala-i direcție jalonată încă de la debutul cu placheta Viaţa ca o stea căzătoare (1994) şi dusă la apogeu prin volumul apărut „în coada de cometă“ a mileniului al doilea de eră creştin-cosmică“, Demonii de ieri, de mâine şi...

Un prozator al zȃnelor flori-de-baobab…
Post

Un prozator al zȃnelor flori-de-baobab…

Cunoscut încă din primul an al mileniului al III-lea al erei noastre ca autor al monografiei «Liceul Filiaşi – 45 de ani de la înfiinţare…» (Craiova, Editura Aius, 2001) şi mai apoi ca poet resurecțional-paradoxist certificat prin volumele «Demonii vȃntului» (Craiova, Editura Sitech, 2012), «Cascada îngerilor» (Craiova, Editura Hyperion, 2015), «Amurgul mareelor» (Craiova, Editura Contrafort,...

Versuri ca nişte fructe culese din cei „trei arbori albaştri“
Post

Versuri ca nişte fructe culese din cei „trei arbori albaştri“

Înrăzăritul editor, critic şi istoric literar, Ion Nistor (cel născut în Zodia Balanței, la 1 Brumărel 1937, în satul Panduri, din comuna ialomițeană Axintele, cu studii liceale în capitala Romȃniei dintre anii 1955 şi 1959, spre a deveni apoi student al Universității din Bucureşti, licentiat al Facultăţii de Filologie, în anul 1964, şi, în anul...

Nichita Stănescu şi „treapta Omului-Fantă“, sau„zodia Fant-Omului“
Post

Nichita Stănescu şi „treapta Omului-Fantă“, sau„zodia Fant-Omului“

(fragment) Nichita Stănescu (Ploieşti, 31 martie 1933 – 1983, decembrie, 13, Bucureşti) a debutat în revista «Tribuna» din Cluj-Napoca –anulI, nr.6 – din 17 martie 1957, cu trei poezii, impunându-li-se, comemorativ, după trecerea unei jumătăți de secol de la Marea Răscoală a Țărănimii Valahe,titlul „de ciclu poezeesc“ «1907»: «Au fost oameni mulţi», «La lemne »...

Dorul Nemuritorului Dac : „Să mă lăsaţi să mor…“
Post

Dorul Nemuritorului Dac : „Să mă lăsaţi să mor…“

Profunda elegie a romantismului universal, «Mai am un singur dor», de Mihai Eminescu (Dacia / Botoşani, 20 decembrie 1849[*] / 15 ianuarie 1850 – 1889, iunie, 15, Bucureşti-Dacia), se datează: «decembrie 1883» (cf. EP, I, 160), dar „firesc-numeroasele-i variante“ sunt mai vechi cu câţiva ani, pare-se, din orizontul anului 1876 încoace. În „volumul de debut“...

Paradoxismul lui Vasile-Vasko Popa
Post

Paradoxismul lui Vasile-Vasko Popa

„Întâistătătorul“ paradoxismului, poetul Vasile Popa – cunoscut euro-istoriilor literare drept Vasko Popa –, s-a născut în zodia Racului, la 29 iunie 1922, în Dacia de Vest – localitatea Grebenaţ-Vârşeţ, azi în Serbia –, în familia valahilor Emilia şi Vasile Popa (după cum se vede, potrivit tradiţiei din Pelasgime > Valahime, fiind prim-născutul, moştenit-a prin botez...