Nu întâmplător, doamna redactor-şef de la distinsa revistă craioveană, «Constelaţii diamantine», Doina Drăguţ, a ales, la enciclopedicu-i op, «Consideraţii» (Craiova, Editura Sitech, ISBN 978-606-11-8934-2, 2025; pagini „format A-5“: 568; infra, siglă : DCons), un tartaj simplu, în prim-culoarea cucutenienei ceramici foarte bine arse, dar cu un chenar trimiţând inspirat la „cărţile de rugăciuni“ din vremea...
În Zece Brumar, 2025, poetul septuagenar Adrian Botez (n. 10 noiembrie 1955), drept activ-neasemuit vulcan liric de Vrancea-Adjud (chiar şi anterior / posterior „[su]fixării centrului seismic în această cot-vrânceană arie“), prin analogie, se poate spune, la apariţia celui de-al 48-lea original volum al său de poeme, «Nimic nu e tragic ‒ nici măcar magic» (Râmnicu...
Înrăzăritul editor, critic şi istoric literar, Ion Nistor (cel născut în Zodia Balanței, la 1 Brumărel 1937, în satul Panduri, din comuna ialomițeană Axintele, cu studii liceale în capitala Romȃniei dintre anii 1955 şi 1959, spre a deveni apoi student al Universității din Bucureşti, licentiat al Facultăţii de Filologie, în anul 1964, şi, în anul...
Cunoscut încă din primul an al mileniului al III-lea al erei noastre ca autor al monografiei «Liceul Filiaşi – 45 de ani de la înfiinţare…» (Craiova, Editura Aius, 2001) şi mai apoi ca poet resurecțional-paradoxist certificat prin volumele «Demonii vȃntului» (Craiova, Editura Sitech, 2012), «Cascada îngerilor» (Craiova, Editura Hyperion, 2015), «Amurgul mareelor» (Craiova, Editura Contrafort,...
Frumos lirism al maturității de zarişte a ființării de „poet înnăscut, nu făcut“, lirism dezvoltȃndu-se în originala-i direcție jalonată încă de la debutul cu placheta Viaţa ca o stea căzătoare (1994) şi dusă la apogeu prin volumul apărut „în coada de cometă“ a mileniului al doilea de eră creştin-cosmică“, Demonii de ieri, de mâine şi...
Ninge-acum orizontal, domnule Cantemir, de parcă se piaptănă Samoş – al nostru tată-cer – deasupra tuturor peşterilor sacre din Carpaţi, după o noapte în care i s-a spart – de-atâta somn greu – imensa-i pernă cu puf de lebădă : în bărăgane, până sub Dunăre, cai şi călăreţi se scufundă printre nămeţi ! E-n spuma-laptelui...
…întru mai dreapta cinstire a lui Nichita Stănescu (1933, martie, 31 ‒ 13 decembrie 1983), primul preşedinte al Republicii Mondiale a Poeziei… Poetul Autohton muşcă absolutul în gură de rai, Enciclopedicule, şi devine nemuritor. Prima oară l-am văzut prin inima peşterii, venind călare pe ursul stelei polare, să prindă taifunul de coarne… Pe-un picior de...
De prin aprilie şi până pe la sfârşitul lunii august 1878, înveşnicitul Hyperion (< hiper-, „[dea]supra“, „peste măsură“ + –eón / -aion, „spirit emanat de inteligenţa divină“) al neasemuit-cogaionicului spațiu liric pelasgofon > valahofon, Mihai Eminescu, a poposit pe meleagurile Alutuaniei > Olteniei, invitat fiind de junimistul Nicolae Mandrea, la conacul său din marginea pitoresc-sudică...
Nu ştiam mai mult decât nimic despre timişorean-poet-jurnalist-sportivul mai tânăr decât mine cu un deceniu, Dan Gârlea (născut în localitatea Moşna-Iaşi, la 4 Prier 1957), aparţinător, ca şi subsemnatul, generaţiei resurecţiei poetice şi a paradoxismului (dintre anii 1965 ‒ 1970 / 2024 ; pentru concept, invit Distinsul Receptor să revadă „străvechea“ noastră lucrare, «Generaţia resurecţiei…»,...
Glosalm de Mărţişor Grea rază din grâne, rai-gură-de-floare, Olt de lăcrămioare şi-aprind perle-n zâne…! Cine urcă oare arca-n zări stăpâne, cine vrea s-amâne fluvii de sudoare, ninse mări cu moare, gânduri mult-păgâne…?!? Soarta tot de fân e ‒ fân de raze-n soare, sorburi plutitoare, cosmicele frâne… : de-i de tot nebună, sugrumaţi-o-n brâne, daţi-o la...