La început de stagiune 2018-2019, Teatrul de Vest Reşiţa a ieşit la rampă cu un spectacol în premieră după o piesă aparent simplă, cu două personaje, cum pare a fi textul lui Spiró György, care poartă titlul insignifiant al unei cutii de cafea, Prah. O cutie care pe neaşteptate intră însă „în scenă” cu un rol simbolic de camuflaj al fericirii celor doi locatari. Obişnuita întoarcere acasă a soţului este supusă, ca de fiecare dată, mustrărilor şi lamentărilor soţiei, numai că de astă-dată replicile lui au ceva misterios. Mai mult, el pregăteşte momentul şocului: a câştigat o sumă mare la loto. Cum o să creadă femeia că a dat peste ei un asemenea noroc? În mica bucătărie, începe jocul psihic al încrederii şi al temerii că nu e adevărat, prin dialoguri între săracii locatari, obişnuiţi de o viaţă  cu modesta lor existenţă de la o zi la alta. Uniţi în cercetare află că e vorba de lozul cel mare, apoi la unison cad de acord că o asemenea comoară poate deveni pradă în mâna vreunui hoţ. Urmează scena camuflării lozului, şi după câteva  investigaţii, în restrânsul lor spaţiu descoperă cutia de cafea, în care introduc lozul, având s-o ascundă în mai multe locuri.

Spectaculos este visul îmbogăţirii, într-o ţesătură densă a textului, traversată şi interiorizată de cei doi interpreţi, Ildiko Frank, soţia, şi Florin Gabriel Ionescu, cu invocarea stării de fericire, cum ar fi într-o vilă proprie la Adriatică, adică ei, la o altă dimensiune  socială, în care se va  afla implicit şi familia fiului lor. Din vis însă revin cu picioarele pe pământ, aici, în bucătăria lor, unde personajele se diferenţiază subit. Precaută, soţia devine moralistă, „n-ai muncit pentru bani”, se vede în oglinda reprobatoare a rudelor şi cunoştinţelor. Soţul face faţă asaltului cu răbdare. Dar jocul, în viziunea regizorală a interpretei Ildiko Frank, intră pe făgaşul dramei. Personajul ei, având suportul textului, se poriectează într-o imagine halucinantă a pericolelor care i-ar putea pândi în noua lor postură socială, aflaţi fără apărare. În spaima ce îl cuprinde şi pe el, depantorul radio, soţii înşiră consecinţele nefaste, de la hoţii de conturi la anevoioasa folosire sau împărţire a banilor, care i-ar putea coborî sub actuala lor condiţie. De fapt, în „dosarul” spaimei lor,  se regăseşte în mod grotesc, alarmant, dramatic la nivelul lor interiorizat, imaginea cu răul social, dezumanizant. Frica le nimiceşte  încrederea în propriul noroc.

Un argument în plus să afirm că aşteptatul reviriment anunţat în cronica la cea dintâi premieră (16 februarie, 2018) a Teatrului reşiţean, avându-l ca manager, cu spectacolul Iaacovi şi Leidental de Hanoch Levin, se confirmă. După această montare a regizoarei Mihaela Lichiardopol, au urmat 39 de trepte de Alfred Hitchcock & Patrick Barlow, în  montarea regizorului german Johannes Lang, Nunţi, amante şi vacanţe de Neil Simon, în regia lui Radu Gabriel Secretul fericirii la Reşiţa, de Mihaela Michailov, Mădălina Petre Ghiţulescu, Mihai Mircioane, în viziunea regizorală a lui Ştefan Iordănescu, alte premiere destinate micilor spectatori,  culminând cu un Festival de Teatru pentru Copii. Valoare scenică obţinută şi prin inspirate colaborări cu regizori sau actori importanţi. Un traseu ce, după câte am înţeles, va fi continuat.

 

Teatrul de Vest Reşiţa: Prah de Spiró György. Traducerea din limba maghiară: Zeno Fodor. Regia: Ildiko Frank. Scenografia: Erika Csegöldi. Distribuţia: Ildiko Frank (Soţia), Florin Gabriel Ionescu (Soţul). Premiera: 14 octombrie, 2018.