Însemnările unui călător

Însemnările unui călător

E contemporan cu noi și are o fire blajină. Și un fel aparte de a se rosti. Și când o face, vorbește rar, de parcă și-ar alege cuvintele. Dar e, cu blândețea lui,  convingător. Nimic n-ai pune la îndoială din spusele călătorului. De o vreme, câteva zile dintr-un an, treburi firești îl aduc la Ghiroda. Unde de fiecare dată se simte bine, sau tot mai bine, încât după cum  apasă unele cuvinte ar lăsa de înțeles că dacă ar fi mai tânăr i-ar plăcea să trăiască aici. ”De unde sunt acum cazat, se mărturisește  Tilioi V. Ovidiu, un călător oprit la noi în urbe, se văd curțile și grădinile. Bătăturile sunt curate, grădinile lucrate, stau într-o rânduială din care vezi cât simț gospodăresc aveți  pe aici. Și la mine vezi asta, dar nu așa, aici e mai peste tot, de parcă a dat cineva ordin… Deși nu cu ordin se ține o casă cum trebuie….”.            

El vine dintr-o așezare vâlceană, Brezoi, una dintre comunele  mari din zonă, de câțiva ani ridicată, nu tocmai cu folos pentru locuitorii săi, la rang de oraș. Chiar domnul Tilioi V. Ovidiu, în cuvintele lui puține,  atât de bine așezate în propoziție, asta lasă de înțeles. Dar el nu stă în orașul cu ulițe atât de  rurale, se duce la stupină- are 150 de familii- și rămâne dincolo de hotar. În natura darnică a locului. Se duce nu într-o însingurare, ci mânat de o pasiune cu care vine, de o jumătate de veac, din copilărie. Pasiunea asta i-a lăsat-o moștenire unul dintre bunici. Cum tocmai albinele sale îi dau tot ce are, bănește, el așa achită prețul. Pleacă mai greu de-acasă, fiind un om chibzuit a fost luat, de către specialiști, și dus, cu alți albinari, în schimburi de experiență peste hotare. Și așa a apucat să vadă, cât de cât, ceva din lumea asta. Din drumurile străbătute – asta-i frumusețea oricărei călătorii – a învățat destule. Cea dintâi învățătură, atât de veche și atât de adevărată, este că peste tot omul care știe să păstreze măsura e împlinit. Pe domnul Tilioi V. Ovidiu, la Ghiroda, de la fereastra casei cu etaj unde a fost cazat vreme de câteva zile, pentru că se vedeau până-n depărtare curțile și grădinile, la câștigat rânduiala.