Surâsul zilei alchimii ascunse făuresc surâsul zilei și lumina revărsată peste singuratice poteci printre înțelesuri e-atâta răcoare între lucrurile cu pleoapele trase printre care grăbesc spre mereu alte incerte margini ale bucuriei de a crede în puterea cântecului răscolitoare Ca nisipul ca apa ziua mi se scurge printre degete ca nisipul cărărilor răscolite când și...
Author: Elisebeta Bogatan (Elisebeta Bogatan)
Grupul de Poezie „Ioan Dan Bălan”
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala „Mihai Eminescu” Timișoara, a organizat în data de 12 aprilie 2024 la Teatrul Dramatic din Petroșani o întâlnire de suflet și simțire românească în Valea Jiului, la Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” din Petroșani. Au participat ziariști, poeți, scriitori, iubitori de cultură și artă, personalități cu notorietate în viața comunității...
Elisabeta Bogățan: Soțul meu de dincolo
tu vei fi de-acum soțul meu de dincolo de hotarul de răcoare și fum îți vor acompania poemele coruri de îngeri pe câmp de lumină eu rămân în lumea de tină să-mi cânt iubirea ciudată jumătate înrădăcinată aici în Samsara jumătate dincolo peste hotar revărsată
Ioan Dan Bălan – Cuvântul ca esență și miracol
Chemat la cele veșnice în 17 decembrie 2022, scriitorul Ioan Dan Bălan, cel care se simțea în primul rând poet, s-a născut la 30 mai 1951, în satul Victoria, comuna Hlipiceni, județul Botoșani și a absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea din Timișoara. S-a format însă ca scriitor, ca poet și om de presă în ...
Ilie Chelariu, poet iconoclast
Poezia lui Ilie Chelariu, din volumul KAKI Editura Eubeea, Timișoara, 2003, dezvăluie un poet revoltat contra osificărilor, rutinei, șabloanelor, atât în poezie, cât și în viață. Pentru el, culoarea osificării, a ternului, este kaki. O culoare ternă în care omul nu poate spera să obțină izbăvirea : „orașul meu kaki / nu pot / ca...
Elisabeta Bogățan: Psalm eretic
Peisaj sonor ne este plin aerul de strigăte greu mai luminează printre ele cuvântul de mângâiere mirarea ori bucuria ne este plină urechea de auzul de strigăte şi spaima şi singurătatea şi sfârşeala iată strigăte sunt prelungi atât de prelungi că osteneşti oh osteneşti cât trei cât şapte cât nouă vieţi la capăt să le...
Despicarea liniștii
Singurătate unde ești m-am neliniștit dându-ți la o parte tot mai greu una după alta măștile mă simțeam tot mai singură și tot mai fără tine și măștile-ți dezlipite bătute de vânt se lipeau când și când fără să-mi dau seama de mine Așa friguros cine ești de mă iscodești cu mirare din apele oglinzii...
Și câte Morgane…
Pe margine clătinătoare aștept pe margine în plină lumină mai departe nu se poate respira mai departe numai rugăciunea mă poate ajuta nunai culoarea ezitantă a poemului ridicat din ce în ce mai sus spre cine știe ce ureche a depărtărilor dincolo de altă margine nepăsătoare Lumina căzătoare sunt toată o rană lumina căzătoare mă...
Elisabeta Bogățan: Astrale
Stea căzătoare picură încet în gând paşii recelui nicicând friguros printre oglinzi caţi un chip ce-l simţi trecând friguros printre iubiri treci cenuşa-ţi adunând friguros printre răspunsuri treci mereu însingurând prin văzduhuri de mirare te aprinzi prelung căzând Pe îndelete curcubee de mirări ţi se-aprind peste-ntrebări nu te-nvaţă ce-i vederea ochiul lacomelor zări nu-ţi măsoară...