Improvizație în căruța cu clovni

Improvizație în căruța cu clovni

Pagliacci (Clovnii) este un spectacol datorat fascinației mele pentru lumea circului, o lume-univers, o lume care se exprimă prin perpetua dorință de evadare în imaginar și joc, în configurări încărcate de mister.” Astfel își motivează regizoarea Mihaela Panainte opțiunea pentru montarea de la  Teatrul de Artă Deva, adăugând: ”în poveste se află trei clovni care își duc viața deloc ușoară într-o căruță (de circ), regăsindu-se  însă prin mirajul jocului într-o existență mirifică a visului.”

Povestea e că așa, ca prin farmec, pentru ”mirajul jocului” căruța se preface în scenă, iar „paiațele” se prind să-și conceapă și să-și joace spectacolul. Toți trei încep măturând cu sârg locul,   numai că pe cât se străduiesc cât mai curată să-și facă scena, cu atât mai mult și-o acoperă, cum ar fi dacă își golesc de măruntele hârtii buzunarele, prilej de strâmbături între ei, aruncându-și unul altuia măturile, transferând cearta într-o veselă acrobație cu cozile de mături. Brusc, numita Columbină cântă la armonică, unul din cei doi se ocupă de uscat rufe pe un calorifer, fata se postează în fața oglinzii să-și admire chipul, unul apare cu toba. Gata, e cazul să înceapă spectacolul. Adică, încă nu a început?  Cuvinte ritmate, rime, total… Mingi, tobe, baloane, „noi am creat totul”, invazie de baloane, zborul…

„Spectacolul a fost conceput și structurat pornind de la improvizațiile actorilor, continuate cu textele scrise de ei”, mai zice regizoarea Panainte. Ce actori, ce texte? Clovnii, ei trec dintr-o clovnerie în alta, fac jonglerii, acrobații, mimează dansul, veseli și triști, hotărâți să-și înceapă odată spectacolul clovnadei. Ei, anonimii, care de fapt, în această amânare, încărcați de energie nu ostenesc să-și deruleze scenele folosind din plin efectele pantomimei. Întocmai, ca să întrețină iluzia circului prin tablouri sugestive, aparent fără nici o legătură între ele, captivante însă  prin proiecția lor în fantastic.

Unde e așa-zisa Columbina? În ascunzătoarea ei își pregătește, de fapt,  monologul ce va să urmeze, alambicat, trist și comic, cu o expresie interiorizată transpusă sugestiv pe chip. Tăcere în jur, e recitalul personalizat al actriței Ioana Cojocărescu, sufletul clovnadei, cu strigăt în cuvinte: „vreau să plec din locul ăsta cu mizerie, să înving indiferența.” Impresionant este și momentul, conceput ca un cântec în colivie ”într-un loc necunoscut”, de către Gheorghe Aurelian Răducu, inventiv și la fel de expresiv în rol. Vocea lui Sergiu Cornelius domină improvizata reprezentație cu păpuși, altfel este liantul inspirat în schimbările intervenite  în vârtejul burlesc, vesel, melancolic, trist și reactiv. Dar ei sunt echipa ce jonglează mereu începutul unui spectacol dus în fantastic, clovnii din căruță, porniți cu baloanele, liberi, fericiți, înaripați cu visul, ca într-o evadare  tocmai spre lună.

Spectacolul regizoarei Mihaelei Panainte, deopotrivă autoarea scenografiei, are și o liricitate a lui, care plusează emoția. Întreținută și de improvizația jongleriei și acrobației controlate de IMI. Au efectul lor picturalitaea, conferită de costumele realizate de Mariko Nicolle, și muzica potrivită prin universul sonor în aranjamentul asigurat de Răzvan Breazu/Raul Rusu. Siguranța o dă desigur decorul cu încadrările lui, realizat de Delie Leontin, Moraru Eugen & Marius Țirai.

După aplauze, directorul Mihai Panaitescu, deopotrivă regizor, se arăta bucuros în ideea că această „căruță cu paiațe” va putea poposi prin alte locuri spre a ferici nu doar copiii. Important e să nu se oprească căruța, peste „mizerie și indiferență” să-și desfacă scena să se joace clovnada.

Teatrul de Artă Deva: Pagliacci, spectacol improvizat de interpreți. Regia & scenografia: Mihaela Panainte. Jonglerie & acrobație: IMI. Costume & păpuși: Mariko Nicolle.  Univers sonor: Răzvan Breazu/Raul Rusu. Decor realizat de: Delie Leontin, Moraru Eugen & Marius Țirai. Premiera: 29 mai, 2021. (Teatrul azi, nr. 7-8-9, 2021)