Despre excese, dincolo de măsură, de obişnuit, se povesteşte în romanul lui Mario Vargas Llosa, Mătuşa Julia şi condeierul. Provocare pentru cititor, care poate fi şi ascultător la Radio Panamericana, unde un condeier îşi bombardează auditorii cu radionovele catastrofice. Autorul lor, Pedro Camacho, este personajul cheie în scenariul dramatic al regizorului Sabin Popescu, păstrând titlul revelator şi în cazul teatralizării discursului romanesc. În sala Studio „Uţu” a Teatrului Naţional Timişoara, în viziunea Getei Medinski, biroul redacţiei de ştiri, o cabină de transmisie,  cu un ecran suprapus pulsând semnale luminoase, când postul transmite piesele de teatru ale prolificului condeier Camacho, într-un serial numerotat, dar aparent, fără sfârşit. Nebunia exacerbării cuvântului în selectarea şi transmiterea întâmplărilor înspăimântătoare, în alternaţă cu o realitate cotidiană din biroul cu ştiri şi întâlniri.

Sigur că aici, în birou, se conturează acţiunea, şi, printre ştiri şi confruntări, pluteşte în aer drama, care e miza însăşi a spectacolului. Adică, în jurul redactorului Mario Vargas Llosa, tânărul aspirant cu ciorne de texte, care se străduieşte să ţină echilibrul situaţiilor create, pândit şi el de capcane, se acumulează informaţii şi conflicte. El este personajul care relaţionează, cunoscut ca atare şi folosit de ceilaţi. Prietenia îl defineşte în dialogul zilnic cu al său coleg de la ştiri, Pascual, susţinut cu tonus în voce şi replici de către Cătălin Ursu. Prietenia pe care o impune şi în relaţia cu cel aflat în conflict, Pedro Camacho. De altfel,  principala lui intervenţie, sugerată de coleg sau de şeful lor, Genaro, este să-l determine, cu subînţeleasă diplomaţie, pe noul lui amic să mai tempereze avalanşa de dezastre în serialul său. Aceasta este o faţă a personajului conturat de către Bogdan Spiridon, mândru şi îndrăgostit de rolul său cu erou celebru. Faţa nevăzută, dar dezvăluită de prieteni, este dragostea pentru Julia, mătuşa lui prin alianţă, bolivianca de 32 de ani, adolescentul Mario, de 18 ani, sfidând cu o căsătorie fulger convenienţele, împotriva propriilor părinţi. Aceasta este capcana din care, în final, Mario iese scriitoriceşte, dacă e vorba de autobiografie, cu seninătatea împlinirii ca personalitate, şi aflat într-o altă relaţie.

Ca să rămânem în cadru, Luminiţa Tulgara scoate la rampă un rol de excepţie în cariera ei, mătuşa Julia, onorând poziţionarea din titlu. Nobleţe, subtilitate, egală cu sine în libertatea ei, sfidătoare faţă de comentarii, stăpână cu farmecul ei, jucându-şi conştientă riscul, Julia şi interpreta Tulgara, contopite în rol. Poveste de dragoste exploatată în scenariu, cum şi-l numeşte Sabin Popescu. Între cei direct implicaţi, cu o revenire fericită în scenă, se dovedeşte Cristian Szekeres, potrivit distribuit să dea înfăţişare lui Genaro, cu intervenţii prompte, adecvate şefului de redacţie, neabătut de la regulamnet. Daniela Bostan mimează pe turbulenta însoţitoare a condeierului, Josefina, contribuţia actriţei  fiind dublată cu interpretarea melodiei Adios Muchachos în acompanierea muzicală. 

Parcursul însă este substituit destinului lui Camacho, el este miza finalului, cu o ştire catastrofică pe măsura celor din serial. Matei Chioariu îşi duce personajul în extaz de creativitate, pradă exarcerbării în cuvinte a dezastrelor inventate. În scenă, construieşte o imagine convulsivă a falsului prototip creator învăluit de glorie. Căderea condeierului şi drumul lui spre nebunie sunt tuşate fizic, dar şi în rostire interiorizată. Un personaj paradoxal, între dramă şi parodie, motivează emoţional versiunea scenariului, explicabile arătându-se vocile multiplicate în serialul de la Radio Panamericana. O confirmare pentru Matei Chioaru, interpretul lui Hamlet din spectaolul Naţionalului timişorean, cu premiera în 2016.

Dramatizare cu un extras inspirat din Mătuşa Julia şi condeierul, spectacolul lui Sabin Popescu trimite sugestiv în lumea audio-vizualului, şi aduce revelator vocea romanescă a premiatului Nobel, Mario Vargas Llosa, la Timişoara.

Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” Timişoara: Mătuşa Julia şi condeierul de Mario Vargas Llosa. Traducerea: Coman Lupu. Scenariul şi regia artistică: Sabin Popescu. Scenografia: Geta Medinski. Sound&video design: Sebastian Hamburger. Light design: Florian Putere. Distribuţia: Matei Chioariu (Pedro Camacho), Bogdan Spiridon (Mario Vargas Llosa), Luminiţa Tulgara (Mătuşa Julia), Cătălin Ursu (Pascual Javier), Cristian Szekeres (Genaro), Daniela Bostan (Josefina), Doru Iosif, Alecu Reus, Matei Chioariu, Romeo Ioan, Ana Maria Cojocaru, Daniela Bostan, Ion Rizea, Sabin Popescu (Vocile actorilor de teatru radiofonic), Daniela Bostan: Interpreta melodiei Adios Muchachos de Carlos Gardel).