Nici în calitatea sa de poet, nici în aceea de psalmist sau stihuitor de psalmi, Eugen Dorcescu nu s-a plâns vreodată de „neajungerea limbii”. Dimpotrivă, s-a considerat binecuvântat că a avut șansa de a se exprima în română, limbă ale cărei rădăcini latinești și primeniri romanice i-au oferit sonorități și structuri concordante cu gravitatea și...
Author: Mirela-Ioana Dorcescu (Mirela-Ioana Dorcescu)
Secțiunea de aur în Psalmul 22
(din volumul Psalmii miezonoptici de Eugen Dorcescu) Așa cum am mai precizat, este cvasi-imposibil ca, într-o creație artistică, ocurența secțiunii de aur să se identifice cu valoarea exactă a lui Phi: 1,61803… Aproximația îngăduită de noi pentru a discuta despre acest fenomen în lirica românească este de 0,5 (cinci sutimi) +/- față de „numărul de...
Secțiunea de aur în „Miozotis” de Eugen Dorcescu
Secțiunea de aur este prezentă în multe dintre poeziile lui Eugen Dorcescu. Miozotis, poem de dată recentă, cu care debutează volumul de versuri omonim (v. Miozotis, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2023), frapează printr-un raport numeric foarte apropiat de numărul de aur al lui Euclid (1,61904… față de 1,61803…). Pentru ilustrare, vom avea în vedere schema metrică,...
Secțiunea de aur în poemul ”Fatum” de Eugen Dorcescu
De când suntem împreună, Eugen Dorcescu a scris, de aniversarea sa din 18 martie, trei poeme în formulele poeziei clasice. Toate acestea vădesc ocurența nemuritoarei sectio aurea: Ioanitul (2017, devenit epilog al Elegiilor de la Carani, volum publicat în același an); Miozotis (2023, prolog al volumului intitulat Miozotis. Poeme regăsite, care a apărut în volumul...
Secțiunea de aur în poezia românească: Mihai Eminescu (1)
Mihai Eminescu rămâne „ce a fost: romantic”. Fascinat de cerul nocturn. De misterele cosmice. Iubirile cosmicizate prin analogii surprinzătoare (v. „Luceafărul”, „La steaua”) contribuie la propulsarea lui în elita poeților europeni ai secolului al XIX-lea. Între aceste iubiri astrale, se strecoară povestea „stinsului amor” al poetului. Destinul acesteia este comparat („Tot astfel…”) cu acela al...
Secțiunea de aur în poezia românească. Mihai Eminescu (2)
De un veac și jumătate, în literatura română există poeme europene prin spirit și rafinament. Cele dintâi, românești la origine, dar universale grație traducerilor ce exprimă în limbi ale marilor culturi anvergura mesajului, poartă semnătura lui Mihai Eminescu. Sunt creații „bune pentru eternitate”, desăvârșite la toate nivelele. Expresia eminesciană excelează prin simplitate lexicală și sonorități...
Secțiunea de aur în poezia românească (III). George Bacovia, Lacustră
Prozodia poemelor lui George Bacovia, insuficient studiată, reliefează o intensă preocupare a poetului interbelic pentru ritm. Artă sonoră, poezia se apropie în simbolism, mai mult ca niciodată, de muzică. Obținerea muzicalității poeziei este o componentă importantă a procesului de creație, conform programului simbolist asumat de poetul român. Astfel, în procesul de meșteșugire a expresiei poetice,...
Secțiunea de aur în ”Lumina raiului” de Lucian Blaga
Pentru a trezi impresia că ne aflăm în fața unei capodopere – condiție preliminară aplicării instrumentului de cercetare pentru depistarea secțiunii de aur – o poezie trebuie să-și întrepătrundă armonios, estetic și convingător nivelele constitutive și să-și protejeze foarte bine misterul. Este de la sine înțeles că Poetul ce „nu strivește corola de minuni a...
Secțiunea de aur în ”Odă în metru antic”
Așa cum am precizat în numeroase rânduri, este greșit să se creadă că secțiunea de aur evaluează doar forma unui poem. La urma urmei, ritmurile poeziei nu sunt de natură formală, ci vitală. Ele dau viață poeziei, insuflându-i spiritul limbii în care este rostită. Ritmul poeziei românești asimilează ritmul rostirii limbii române, în cel mai...
Secțiunea de aur în poezia românească: ”Izvorul” de Lucian Blaga
Eugen Dorcescu ilustra sublimul blagian cu poezia în care a descoperit, cu aproape jumătate de veac în urmă[1], secțiunea de aur: Izvorul (60/36 = 1,66666…). Reproducem textul acestui poem: Împărății s-au prăbușit.Războaie mari ne-au pustiit.Numai în Lancrăm subt răzorrămas-a firav un izvor. Păduri s-au stins. Și rând pe rândoameni în umbră s-au retrasveșminte de pământ...









