An: <span>2025</span>

Home 2025
Ion Șerban Drincea: Istorii sfășiate
Articol

Ion Șerban Drincea: Istorii sfășiate

DORUL ÎNMULȚIRII Curge apa-n frunze lăcrimând   și tulpina cerul îl sfidează florile se ceartă luminând peste treceri timpul când sfidează Este-o lume nouă vegetală neștiută după cum se-arată starea ei se duce în spirală cu greșeli oprite în erată Ne uităm mirați cu  închinări vegetală este și privirea gândurile ard din îmbinări înflorind crepusculii uimirea Totul este sex...

Despre Ion Căliman, poetul.  Și despre tainica revelație, poezia…
Articol

Despre Ion Căliman, poetul. Și despre tainica revelație, poezia…

Jocurile poeziei nu țin de fizica particulelor și nici de cuantică. Ludicul acesta e mai degrabă spirit și stimulare, finalitate benefică a ideii rodind un imaginar prin care fluidizări lirice răspund neliniștilor omenescului, interogațiilor omului, contextualizează sentimente și emoții, se insinuează în particularități identitare. În volumul masiv de acum câțiva ani, Solilocviile apocrife (Timișoara, Editura...

Civitas Dei….. La Universidad de Alcalá de Henares
Articol

Civitas Dei….. La Universidad de Alcalá de Henares

Uneori trăim și minuni. Întâmplări pe care nici nu le-am visat, dar ele se insinuează, ori dau buzna, se lipesc de zilele noastre și totul parcă vine de la sine. Așa aș spune și despre istoria volumului de proză scurtă „Mătase și cafea rece elvețiană”. Text bilingv, în română – spaniolă. Un text pe care...

Între amintiri şi exegeze (19)
Articol

Între amintiri şi exegeze (19)

Petru Creţia este, aş îndrăzni să spun, ceea ce zicea şi el, un bănăţean pur sânge. Este strănepotul istoricului, preotului Ion Sîrbu de la Rudăria. Se simţea, afirma el, sau glumea, bănăţean, d-asta a venit în Timişoara, să-şi dea un doctorat cu Eminescu, la eminescologul nostru Eugen Todoran. Profesorul îl cunoştea, cum îl ştiam toţi,...

Crăciun cu bucurii!
Articol

Crăciun cu bucurii!

Nașterea Domnului a fost și rămâne, pentru noi toți, un reper spiritual de prim rang. Să ne bucurăm împreună, întru cultură, de acest moment! Crăciun fericit!

Banalul ca extraordinar
Articol

Banalul ca extraordinar

Prozele lui Adrian Marcu din Singurătățile unei femei frumoase* sunt (foarte) scurte narațiuni cu final evaziv. Sfârșitul de text ”taie” povestea, lăsând oarecum întredeschisă ușa interpretării, exact în momentul în care cititorul a prins să se așeze în confortul lecturii. El comunicăun gen de relativă ambiguitate, ce evită subtil verdictele și concluziile moralizatoare, aruncă o...

Nicolae Silade: Clementine
Articol

Nicolae Silade: Clementine

clementine clementinele (citrus deliciosa clementina) descoperite întâmplător spun unii de clément rodier în 1902 dar cultivate în china cu șase secole înainte spun alții posibil probabil zic eu dar nu cred că se numeau clementine și nu aveau muzicalitatea rezonanța armonia acestui cuvânt clementine zic și mă gândesc la mandarine plus portocale și mă gândesc...

Liubița Raichici: Un soare o casă o pâine
Articol

Liubița Raichici: Un soare o casă o pâine

                     *** Acum șapte ani eram mai tânără cu douăzeci. Însă timpul s-a sucit s-a descreierat. Nu doar viii. Și răposații mei au plecat. Care din ei rodesc via, care zidesc clopotnițe limba universală Lui Dumnezeu sunt care pe unde iubesc. Peste șapte ani voi fi mai bătrână cu patruzeci. În total o sută. Un...

Rezonanța Schumann (5)
Articol

Rezonanța Schumann (5)

Există zile, uneori luni, chiar ani când nu porți în tine ură sau iubire pentru cineva. Încet se insinuează acelașii gol și față de tine, de viața ta, de ziua de mâine. Ești cumva ieșit în afara ființei tale, într-un interludiu pietrificat, cu o perenitate incertă, dar, oricum, peste ceea ce se constituie într-un timp...

Gheorghe Florescu: Poetul și ceasul
Articol

Gheorghe Florescu: Poetul și ceasul

Biblică mirosul sării în peștele viufără de care balta e doar baltăcine nu-l simte saltăcarena lotcii spre pustiu numai inelul blestemat o altăfantomă îl poartă mai târziudecât pot eu să mai fiuo siluetă nefiresc de-naltă dacă voi prinde însă plinulîn golul ce mereu rămânegol nu-mi mai rămâne chinul de a cuprinde azi și mâinetot golul...