Proză

Home Proză
Crezi că ai totul

Crezi că ai totul

Fumul se ridică în vălătuci, cald, negru, plin de funingine încă încinsă. Privesc rămășițele orașului și văd străzile întortocheate, cândva pline de oameni, verdeață, viață în general. Încerc să-mi zăresc locuința, dar nu văd decât și mai mult fum și mai multe clădiri în ruină. Drone mari și mici, unele suficient de mici cât să-mi încapă într-o palmă, roiesc deasupra,...

Fascinante aventuri marine

Fascinante aventuri marine

(fragment) Iahtul luxos de la capătul pontonului a plecat, făcând loc unui vaporaș venit cu turiști de la Split. Cu un drapel bleg cu tigvă și două ciolane încrucișate pe fond negru în vârful arboradei sofisticate, cu trei catarge ornamentale, fără pânze – înlocuite cu ghirlande din stegulețe festive triunghiulare și multicolore -, vasul pare o replică kitschoasă, cu motor,...

Un gol în așteptare

Un gol în așteptare

„Mă-ntrebi ce fac?!” „Rămâi sănătoasă, cucoană, că-mi iau geamantanul şi plec”, vorba chiriaşului grăbit. Aşa le cam filosofai tu, în gând, cu nu știu cine, în faţa unui geamantan închis, descoperit în şanţ, înfipt într-o rână, oblic, ca un rest dintr-o cruce la margine de drum, o sperietoare de ciori, rămasă ciuntă de un braţ, doar în parul coloanei vertebrale....

Mitropolitu și Michiduță

Mitropolitu și Michiduță

M-am trezit în răcorea dimineții dinaintea Sfinților Arhangheli din văleatul ista, una la propriu, pentru că pe strada Eforie din Capitală s-a stricat iarăși nu știu ce la centrala care ar trebui să încălzească imobilele din zonă, așa că o policlinică, o facultate si mai multe apartamente nu au căldură și apă caldă, dar soarele lui brumar mi-a dat binețe...

Hibernarea norului

Hibernarea norului

– Eu îl apuc la un capăt… – Tu, de celălalt… – Și dacă facem vreo nefăcută! – La ce te referi!? – Dacă îl sfâșiem? – Crezi că s-ar putea întâmpla una ca asta?! – La cât de fragil e! Nu m-ar mira! – Eu aș băga mâna-n foc că ar fi tocmai invers! – Adică? – Adică, doar...

Ipostazele sinelui (2)

Ipostazele sinelui (2)

Îl chema Constantin şi afară ploua. Ar fi plouat oricum l-ar fi chemat, şi-oricum s-ar fi numit l-ar fi chemat la fel. De două zile nu-i vorbise, supărat că intervenţia profesională pe care i-o ceruse şi de care-l acuza că uitase – ceea ce era aproape adevărat, intervenise tardiv – nu-l ajutase cu nimic. N-ar fi trebuit să-l marcheze cu...

Pielea ei, atât de frumoasă

Pielea ei, atât de frumoasă

E șase fără un sfert, și Emilia încă nu e gata. Ca de obicei, încep să simt furnicături pe spate, pe brațe, pe față. Nu-mi găsesc locul, mă învârt în holul mic și întunecat, intru în cameră, așa încălțat cum sunt, mă învârt și pe acolo, revin pe hol. Din baie se aude muzică și vocea ei, suprapunându-se peste refren....

Popasul de la miezul nopții

Popasul de la miezul nopții

Lu m e a   z i c e a   c ă   h u r u i t u l  ce  se auzise noaptea la Teiș ar fi fost al unui avion, care, cică, îl lăsase pe Iane — de-ar fi fost adevărat, dar putea fi doar o scorneală, și n-ar fi fost de mirare, pentru că insului, cu relaţiile pe...

Jurnal de bord al unui sejur la  Chambéry

Jurnal de bord al unui sejur la Chambéry

Luni dimineață mă trezesc cu amețeli groaznice, țiuit în urechi și greață. Am o vezică biliară destul de capricioasă, dar nu am avut niciodată astfel de simptome. Aștept ca soțul meu să se trezească și el și până la prânz am tot timpul să îmi vărs și mațele. La ora 15:00 ajungem la Urgențe, eu îmbrăcată în trening și papuci...

În anul Șarpelui de Lemn

În anul Șarpelui de Lemn

Stă pe o bancă la marginea parcului. E o seară de toamnă și copacii au forme ciudate. Pe cerul închis trec nori grăbiți. Îl cuprinde frigul și are senzația că începe să se rotească împreună cu cerul pe care aleargă norii. În suflet i se strecoară teama că o să se desprindă de bancă și o să zboare cu viteză...

Familia franceză

Familia franceză

Victor are trei copii: Pierre, fiul cel mare, Nicolas, mezinul, și o fată, sora lor vitregă, Nathalie. Toți trei sunt în cuplu. Asta înseamnă multe personalități diferite, opinii variate și uneori contradictorii. Neînțelegeri. Invidii. Dar, în ciuda tuturor obstacolelor sau a dificultăților de adaptare, îmi doresc să fim o familie unită, cu toate diferențele noastre. De când au apărut nepoții,...

Ipostazele sinelui (5)

Ipostazele sinelui (5)

Cam pe când avea vârsta lui Constantin şi avusese nevoie, iar cu puţin ajutor chiar primise o repartiţie la o firmă din metropolă, se întâmplase să-şi plătească favorul astfel obţinut, printre altele, şi cu un schimb de gardă la acea întreprindere, tocmai în noaptea Crăciunului. Puţin după miezul nopţii, acceptase, fără să se gândească prea mult, ca mai vârstnicii săi...