Proză

De când omenirea ţine evidenţa evenimentelor ce se petrec în lumea sa, de când această evidență a devenit foarte uşor de notat şi mai ales de accesat, fiecare dintre noi poate fi mândru. Asta pentru că din câteva click-uri poate vedea de ce este deosebit anul naşterii sale. Chiar dacă niciunul dinte evenimentele mondiale, suficient de importante sau de răsunătoare...

Forfota medinei dispăruse ca prin minune după ce ieşi din labirintul de străduţe. Deşi se găsea la numai câţiva paşi de magazinele în care negustorii şi meşteşugarii invitau înăuntru turişti şi localnici deopotrivă, ribatul îşi înălţa sobru zidurile şi impunea respect, absorbind parcă larma oraşului vechi, aşa că profesorului Zack Turner i se părea că păşise fără să îşi dea...

Fragment din romanul Noaptea îngerilor În rândul ofițerilor se împrăștiase la fel ca puful de păpădie primăvara un zvon nemaiauzit. Comandantul lor, ducele de Făgăraș și Almaș, precum și prinț al Țării Valahiei, înaintea căruia nu mișca în front nici frunza-n pom, făcea tot felul de lucruri nefăcute. Nu îndrăzneau să caște gura prea tare, căci umbra țepelor de pe...

Fata a dispărut brusc într-o noapte de toamnă, de parcă cineva ar fi operat un număr de magie, straniu și absurd în egală măsură. Pe urmele ei au pornit forțe de ordine impresionante, ca și când la mijloc ar fi fost vorba de cineva sus-pus, din elita puterii locale. În schimb, copila de șaisprezece ani provenea dintr-o familie simplă și...

(fragment) Florea Fârloiu, cât timp cântase, să nu stea cu spatele la domnul învățător, se lipise de tocul ferestrei. În ochiul de sticlă, chiar deasupra capului, se reflecta lumina unui felinar. Încheiase reprezentația cu un cântec scris, cine știe unde, de un soldat, ale cărui versuri pe unul dintre tinerii ofițeri îl îngropase în o mie de gânduri şi rătăciri....

fragment Era un moment de grație al zilei când soarele nu mai ardea atât de tare iar cerul prindea o culoare roșiatică odată cu înaintarea astrului către apus. Sunt momente în viață, precum acela, în care nu îți dorești să fi în altă parte. Acolo, pe deal, în acel moment, mă simțeam la locul meu și eram cuprins de o...

Florica auzi cocoșul cântând de trei ori. Își făcu cruce cu mâna dreaptă și se ridică încetișor. În ciuda celor șaptezeci de ani pe care îi simțea din plin dimineața în picioarele înțepenite, agenda ei era foarte încărcată. Deși afară era încă noapte, uruiturile căruțelor și lătraturile câinilor arătau că satul începuse să se trezească. Florica puse de-o parte lucrurile...

(fragment) Trei capete rotunde şi mititele se iţesc de după canatul unei uşi galbene, scorojite, cu vopseaua mâncată sub care se vede, ici-colo, altă vopsea, albastră. Uşa fusese doar închisă cu un cablu verde petrecut de trei ori după un cui bătut în zidăria din cărămizi roşii, mâncată şi ea de ploi şi vânturi. Cei trei trecură, furişaţi, pragul. În aceasta...

(fragment) Lipită de sinagogă era o casă modestă, dar care avea o curte care lui i se părea nemaipomenită. Aici locuia familia lui Aron, fostul său coleg de la grădiniţă şi, acum, de la şcoală. Aceştia erau printre ultimii evrei din cartier şi asociaţia îi lăsase să locuiască aici pentru a avea grijă de lăcaşul de cult mai mereu închis...

(fragment) Când a ajuns în dreptul ghenei de gunoi, nu-i venea să creadă că a petrecut atât timp cu Marta. Era un contrast șocant între cadrul în care a fost cu ea și unde locuia el. Era ca și cum ar fi  făcut un salt în timp, în alt spațiu. Nu-i venea să creadă că a avut curaj să-i ceară...

(Fragment) – Elisabeth…?Ea îşi întoarse ochii la el, fără a răspunde.– Vreau să ştii că în ciuda a tot ce s-a întâmplat, eu nu mi-am schimbat sentimentele pentru tine şi nu o voi face niciodată, pur şi simplu pentru că nu pot altfel.– Atunci îmi pare rău pentru asta, Andreas, pentru că nu duce decât la dificultatea situaţiei.– Nu este...

N-a fost niciun ger „al Bobotezei”, așa că a pornit vitejește la țară, în sudul Olteniei, să ajungă înainte de zi de sâmbătă, să-și împlinesc datoria de fiică iubitoare, întru memoria mamei, la ritualul pomenirii. „Puteai să plătești o masă aici, în oraș, la Cantina Săracilor și era poate mai bine primită de Dumnezeu!” „Ehei! Și cu gura satului?! Trebuie...