Poezie

Sufletul stă și în păr tatăl meu cred că și acum încearcă să urce râpa aceea în care a murit. sunt sigură. era un om foarte hotărât, încăpățânat chiar. bine, după ce a căzut acolo, capul a crăpat puțin și cei de la pompe funebre l-au lipit cumva, dar tot nu semăna. așa că i-am făcut o poză mare, am...

FEMEIA , TRUP PLĂPÂND Am simţit-o : privea intens spre mine – Femeie multă într-un trup plăpând Erau priviri în straturi , strapontine Tăioase-n sfârr de fus mereu torcând : Dulce chenar pe căi lunecătoare Dinspre trecut spre următorul rând Privirea-i emana triumfătoare : Femeie multă dintr-un trup plăpând ! Beam singur (sau cu mine?) , eram stare Prin care...

ÎNŢELEGERE PENTRU O ALIANŢĂ Mă scuzaţi, Dar nu-mi aduc aminte că ne-am şi cunoscut, Asta dacă nu ni s-au inresectat căutările Într-o altă viaţă Pe când eram tot şlefuitor de vise Şi-mi petreceam zilele pe urmele fantomelor. Acum că ştiţi că sunt un om curios, Mă pot alătura vouă Dacă mă convingeţi  (argumentat) Că undeva pe marginea unui drum Vom...

Dorință de regăsire Mi s-au rupt rădăcinile Plutesc, aidoma unui sunet stereo. Distanțele sunt iluzorii, Pământul încearcă să le ordoneze. Roza vânturilor nu mai are vlagă, Nici măcar dorințe E o liniște ca o amenințare. În vis renaște subit sublimul clipei. Fără ajutor din afară În zborul meu e liniște. Doar gândurile îmi izbesc timpanele, Sunetul lor e grav, profund...

Toamnă Lui COSTEL SIMEDREA E toamnă iar în frunza de pe deal, E toamnă multă-n foșnetul pădurii – Și câtă toamnă e, când stând pe mal, Mai spui „a fost odată”-n colțul gurii! E toamna mea și-a ta, și-a orișicui În vers, cântare și-n poveste – Și câtă toamnă e, când mergi hai-hui, „A fost”, „era” – îngâni – și...

SPECTATORUL DIN UMBRĂ Cu ultimii bani Mi-am cumpărat un bilet Cât pentru o zi și o noapte În teatrul dorințelor… Apoi mi-am căutat cuminte Locul meu langă al tău, al lui Parc-am fi fost înșirați În toate privirile de deasupra Cu sau fără mască Eram într-o zi de weekend Purtătorul unui bilet Cu soarta cât ochii unui pește Prea puțin...

ULTIMATUM Am visat că mi s-a cerut să încep să scriu ultimul poem. Speriată, pasărea sufletului a uitat să mai cuibărească, în stufărișul fără sfârșit al visării, tremurând la fiecare pocnitură, la fiecare fâlfâire a clipei. Simt cum se împuținează cuvintele, vinul de leac, pus la păstrare în butoaiele închise ale eternității, ca să astâmpere febra poemelor. Dacă mă va...

N-ai unde un boschetar doarme pe scaunul din stația Alecu Russo e frig plouă în troleibuzul 12 e mare îmbulzeală și realizez că suferința e la ea acasă peste tot în lume n-ai unde dormi în siguranță. Mărturisire ar trebui să recunosc mai bine de atât nu știu cum să trăiesc.  Din plictiseală te-aș întreba dacă mai bei pastile de...

Sufletul meu a întâlnit sufletul tău,într-un joc aprins al iubirii,ce transformă neviaţa în viaţăşi murirea în nemurire. Inima mea a întâlnit inima ta,într-un cântec pătruns de tandreţuri,ce topesc un gheţarşi-l transforă-n Râul Vieţii. Fascinant! Ce joc nebunne încearcă uneori,ce-i pe lume mai frumos,dacă nu iubirea-n doi?! …

AM ȘTIUT Ceea ce are importanțăpoartă uneori nume imposibile.Desigur, îți vei aminti terasade unde ai contemplat moarteași râsul ei imperturbabil.O inimă suspendată în timp.Un salcâm mistuit de o memorie infidelă.Pierdut printre înserări emancipatecare invocau vidul, brațele albastre ale plăcerii.Am știut că ne vom întoarceîn aceste vulnerabilități calculate,savurând supa acră a întâmplării.Am știut că poezia va fi a tuturorși noi vom...

1. Drumurile strâmbe nu duc nicăieri, mi-ai zis și geamlâcul acoperit cu stropi uriași ne-a vorbit într-o limbă necunoscută, am auzit sunetul păsării lovite de geam, cuvintele ei ne-au rămas impregnate-n lobul frontal. Acest trup neînsuflețit al imaginilor din trecut, acest giuvaer nepurtat, umbrar al existenței, a fost carapacea de aur a zilelor fără încredere, când vântul mă lua de...

MOMENT DE PRIMĂVARĂ Râd câmpurile râd râd în crengile pomilor soarele se adună în ochi de lumină răsărit din rădăcini cu trupul în desenele roadelor totul e minune de solstițiu       când primăvara își cere dreptul la instanța divină să își deschidă drumuri spre vara iubirilor când cerul arde în soare acoperit cu aurul de salbe împletite peste pieptul îngerilor...