Poezie

PRINTRE RĂDĂCINI Degeaba le spun că m-am născut printre ei, mă privesc ca pe firul de nisip de pe alei şi frunzele se-ntorc plictisite şi-ncepi să le numeri, până şi casa natală ridică din umeri şi pleacă să se odihnească în fundul grădinii lângă nana Emil, Cărăhonc şi nana Meilă care şi-acum îşi mai spun poveşti despre vreo copilă cucerită-n...

Rupt de realitate Nu mai vedeam nu mai respiram alergam îndrăgostit după tine tot aşa cum în copilărie rupt de realitate alergam emoţionat după o minge În emoţia ce mă învăluia Îmi continuam lunecarea pe gheaţă pe o parte din neuronii mei adormiţi de mai multe secunde. Am închis ochii fără să vreau mişcările mele închipuite şi vocea inconfundabilă a...

Sărutul florilor                   Melaniei Am şoptit din priviri florilor că nu le ating, să vină ele pe aripi de zori la tine să te trezească din vis cu un sărut de lumină, cu miros de frezii, curcubeu de trandafiri, cu sete de nufăr, şi deodată alte flori şi altele trezite din somn m-au întâmpinat – şi noi venim – veniţi,...

Navigând către vară Navigând către vară Ca o corabie de nouri albi Pe nesimţite schimbătoare Când într-un roib cu stea Când într-un centaur Ori într-o aripă-ncoronată… Sufletul nu cunoaște călătorii navei efemere Așteptând să-i întâmpine Cu veșnica neliniște fericită A tuturor începuturilor de iubire Nepăsător la posibila imagine a corabiei În formă de șarpe sau bufniţă. Sentimentul spiralei Vârtejul de...

Ard dealurile toate,În flori de liliac;Şi se preling ca miereaSilabele în veac! Cântece mici –Albe căuşe cu zmeură Se pierde Dragostea, fugara,Şi-n urna ei, dansează fluturi,Dar mai rămâne într-un cântec,Ca în cascada din săruturi… Singurătăţi, în sufletCa-n arseCatedrale… Luna –Frenetic pescar,Înfăşoară-n drăgostiţii,În năvoade de claştar… Neliniştea sângelui meuCa laguna amurgului,Vara,Pe umerii munţilor Bate primăvara cuieÎn catargul veacului,Fiindcă-i dragostea târziePrecum setea...

PRIMA ELEGIE Depărtările într-un strop de sânge își aduc tălpile să ne amintim drumurile poemului către șenilele timpului pierdut într-un labirint decorat cu oglinzi. Cine mâna mi-o retează de la-ncheietură? Să fie sabie, să fie gură? Pe linia de orizont lumina îndepărtează de solzi tristețea ce-și așteaptă lacrima. A DOUA ELEGIE Lacrima și-a ascuns-o înfiorată și-n rană lancea ruginită, umbra...

La acatiste Diluând un omlumina distingemicrobii celebriisă rumege somnul * printr-un fir de busuiocnările sparg un deochirespirator * prin gene picurăclipele prin cratimedespart limiteleoprind sensuri * prin crengirup lunacu gândul la un mărîmpreunând prin steledegetele * secunde desfrânateacrobau organelecontraredezlegate în amplificare * noduri albenoduri negresparg spinii asfinţituluiîn abdomene când aerul învecheştenărilese conservă în răsăritrănile * poarta urmeitrântind trupulcurentul palma articulând...

Seara Soră  mică, soră mare, au fost astăzi la plimbare. De plimbat s-au tot plimbat, de jucat sau tot jucat, până către înserat. Cuibărite în maşină lasă geana pe lumină şi de-atâta leneveală, tolăneală, cuibăreală, le cuprinse-un somn de iarnă, dar, cum n-ar fi vrut să doarmă şi cum ziua nu sfârşise, ele se jucau în vise… Urbană Copii, maşini,...

PARTEA NEVĂZUTĂ Pe dunga zilei noaptea stă turbată să adune liniștea în ochii bufnițelor plecate în blestemul delirant al facerii răstignit în decretul publicat pe prima pagină a infinitului dintre putere și ură când partea nevăzută arde în întrebările viețuitoarelor unde omul s-a încoronat cu un clopot de cristal lumina lui plânge în culori pentru a trezi sângele omului să dea...

*** era totală sclipea ca aurora boreală eu ca ama și lia ne încercam terapeutic fantezia din toate părțile li se conturau bunătățile serviciile secrete l-au pârât pe zeul amor că s-a dat în stambă la televizor *** pe Yvone dacă o atingeai din greșeală zicea prima pardon cu toate că-i așa ceva o –mpiedica să-și dea drumu era cu...

Spleen de brumar  Vezi! ghemul vieţii e căzut… să-l depeni tu, de la-nceput să-l ţii în jurul nostru cald să pot, cumva, gândul să-mi scald să-l laşi, în jurul nostru, rece pe când de dorul tău mi-o trece în vis ca să-l rostogoleşti când vei minţi că mă iubeşti să faci din el un chip sculptat de mine când vei...

PEISAJ Marea ca și femeia Răsturnată, susținând O zidărie de nisip alb. Zboruri încrucișate înfundând Albastrul în pernele  Vântului. O lume foarte albastră Sub lumina clară Modelată de cuvintele noastre Fără ecou de la începutul Vieții. AȘTEPTAT  TOTUȘI El coboară și traversează Piața Centrală Surâzând și mâinile i se lungeau Ca plantele rare care sărută totul. Aceste cuvinte veneau zi...