Poezie

Poem de tine Încearcă măcar o petală Să fereci în mine, femeie… Încearcă un veac sau o seară Să fii baladă sau doină! Poeme să-ți curgă pe buze Și umbra sânilor tăi Să-mi pună silabe în muze… Iar caii ce-mi calcă prin rouă Să-ți lase ‘nălțare în grai, Când râzi sub aripi de fluturi Sau plângi în cuvânt, Ciocnind vechi...

TROFEU   ASCUȚIT   ÎNTREBAREA lumina, trapezistă blondă, balanseză… eu, spectatorul purtând mănuşi pictate într-un imperiu circular,ficţional, aştept  saltul de foc de unde va ploua peste lume cu vorbe fosforescent-înţelepte pentru good Earth o fi ceva  poate şi de anul ăsta nu doar şters, tremurător, nimicul o fi ceva şi de această vară în bluzon orange ca un râs inutil ascuţit o...

*** Al treilea ochi te poartă în cetatea Biblos, să bântui pe străzile vechi, în căutarea celorlalte cuvinte. Măduvă albind în zori deasupra unui poem.Era o umbră fin dăltuită sub noapte, fără sfârșit. Îți era de ajuns, să te doară melodia, înainte de- a fi început. Sărmane cuvinte, unde să vă spăl cu apele mele sacre, șoptește râul, de perfidia...

ORFEU printre ceilalți   ȋl reabilitezi pe cel țȃșnit din diafragma zeului degetele lui de trestie deschiderea de aripă peste acest univers coroziv de inițiatic gestul negreșit pe drumul de care nu te poți proteja căruia firesc ȋi respir aerul înclinat din ființă să venerezi armonia șoaptele dintre oasele apei ȋn dispută trudești din bucuria de a ȋntȃlni cuplarea ȋntunericului...

Stea căzătoare picură încet în gând paşii recelui nicicând friguros printre oglinzi caţi un chip ce-l simţi trecând friguros printre iubiri treci cenuşa-ţi adunând friguros printre răspunsuri treci mereu însingurând prin văzduhuri de mirare te aprinzi prelung căzând Pe îndelete curcubee de mirări ţi se-aprind peste-ntrebări nu te-nvaţă ce-i vederea ochiul lacomelor zări nu-ţi măsoară depărtarea lung aprinsele visări nu...

* * * De ce-mi cotrobăi, Doamne, iarăși, printre coaste? Mi-e de ajuns această femeie mamă soră iubită floare carnivoră lîngă paharul cu vin roșu. Dragostea ei fără început și sfîrșit; o plutire, în derivă, pe rîul amnezic al sinelui, o piatră ce tînjește după nevinovăția celui în care a fost aruncată. Nu ne lua nimic, nici adăuga nimic, Doamne!...

Îmi place cum arată noaptea Îngrămădită toată în camera ta, Aşa că nu mă întreba De ce nu-mi dezlipesc privirea De tine nici când dormi.   Ci eu, aplecat deasupra ta, Puţin, Preiau în spate întunericul Şi-l ţin, Să nu te apese tare.   Cu somn dulce pleoapele-mi momesc, Le vânez, le tai, de frică îndrăznesc, Să nu tulbur aerul...

Castel de nisip   Mă hrănesc cu gânduri. Îmbrățișate sau străine, frântură cu frântură clădesc un suflet – efemer castel de nisip.     Timpul   Unde se duce timpul când pleacă… cu pași sprinteni de copil, sau agale ca un bătrân? Ce-i în mintea lui când tace, ce furtuni îl mistuie? Încotro se îndreaptă cu desaga în spinare plină...

Sărutul toamnei Toamnă, Simt și văd Cum iți pleci privirea Și-mi mângâi sufletul Și liniștea Precum mama Căreia i-ai împovărat Calendarul vieții Cu încă o îmbrățișare… Nu sunt supărat pe tine Dragă toamnă!… Pentru ca ești sinceră Nostalgică Enigmatică și sfioasă. Iubesc chiar și sărutul tău Pătimaș Cu iz de rampaș Și must Îmbietor Amețitor Dar și prevestitor… Pe care...

***   Înserarea se rostogolea în unde subțiri de lumină roşie şi galbenă. Pe zidurile cenuşii umbrele îşi făceau aripi una alteia undeva, cineva a săpat o fântână străinul, fratele meu siamez, încă mai bea din apa zilei de ieri a aruncat zărul la păsări lăsând stafiile destinului să degere în marmura tăcerii. Deodată îmi amintesc că nici nu m-am...