Poezie

Nani, Nani. stiu cât nu m-ai vrut! știu că ai înghițit otravă pentru a scăpa de mine. că ai împins șifoniere și te-ai răstignit pe cruci, în cimitire, cu alți bărbați decât tata. că ai țipat la mine și cuvinte grele mi-ai spus. și când, în sfârșit a venit momentul, m-am răzbunat. am urcat în tine și nu am mai...

Capul orice aş facenu-mi pot stăpâni capulmai mult de câteva clipedupă care fie îmi scapăfie uit de elşi iar începe să se mişte în toate părţileca un iepure hăituit ce caută o ascunzătoarefără să ştie unde să ai un cap ca al meue ca şi cum ai fi proprietarul unei case elegantepe care au fotografiat-o toţi turiştiidar pe ai cărei...

58 Nu e o vârstă.Nu e durere.E un gol și n-ar trebui. Am vrut să plâng(mi s-a mai întâmplat asta). E un privilegiu, au spus câte unii.E jumătate din drumul Golgotei,au zis alții. Numai eu nu știu ce e Am străbătut fiecare an,,cu ochii larg închiși,,am ucis orizonturi șiam deschis ferestre,am înotat prin cețuriaproape imposibile șiveri magice,am visat mult,am dăruit...

Tristețe de toamnă E toamnă astăzi și sunt triști castanii, Cu frunze plâng văzând că ai plecat O, Eli, Eli, lama sabactani, Gândesc, a câta oară, cu păcat? Biserica mi-e martoră, în noapte, Ea știe cât de mult eu te-am iubit, În gând cum te-alintam cu blânde șoapte Din asfințit și până-n răsărit. Dar când ne întâlneam seară de seară,...

Dispută eu și singurătatea ne-am așezat la taifas ce ți-a rămas m-a întrebat ea cinică și cu aer de învingătoare – nimic și nici răspas de-a mai cultiva ceva o amintire un regret un vis o amăgire… ce-ai zis -mi-am ieșit din fire- ce știi tu despre viață, despre inimă despre iubire niciodată n-ai fost mângâiată și nici măcar nu...

* * * Uneori, te refugiezi în copilărie ca într-o casă cu pereții transparenți. Niciunde nu te simți mai în siguranță decît acolo, tocmai pentru că nu poți ascunde nimic. Toate sînt așezate în ordinea lor firească, de început de lume. E atîta liniște că auzi ce își șoptesc intre ei peștișorii din acvariu. În copilărie, nu există secrete. Secretele...

În fiecare seară                                   Poetei Ioana Burghel Puțini, foarte puțini bănuiesc ce înseamnă să te culci fericind vrăbiile. Cheia răsucită în ușă de două ori, lampa dată la infinitiv şi lătrăturile de peste noapte: îndepărtatele lătrături ale sălbăticiunilor psihopompe. Ferice de vrăbii: n-au zei şi nu le ia niciodată interviuri păianjenul, uriaşul păianjen în caftan egiptean. Ferice de ele: nişte...

Micropoem cu perdea lumina trecea prin eaca prin piele și pentru o clipăam înțelescum poate easă devinăo viață toată a ta chiar și așafără să o întrebi alte viețirămân mai e timppentru întrebări ***mai vine târziu în camera noastrăca o liniște care și-a pierdut gândul deasupra capuluipe raftul mico cremă de mâini uitatădesfăcutămiroase a piele caldăși-atâtiar lângă eadouă fire de...

Aparențe lucrurile nu sunt deloc ce par a fi întreabă-l pe Magritte girafa lui trăiește într-un pahar de șampanie domul din Italia se sprijină de o pană fața femeii nu este decât corpul ei ochii – doi sâni rotunzi iar gura – un pubis nici tu nu reprezinți decât o convenție un fel de a spune de parcă omul care...

Revoltă, coșmar M-am plictisit de eul meu, cel de până azi,  dar domnilor, nepotrivit și blestemat vă spun: m-am plictisit amar de țara asta-n  care nu e nimeni treaz. Țara asta dormind din rădăcină în visul meu s-a întins ne-hotărnicit coșmar. 8 ian. 1970  Gura de  rai română În altă firidă această sintagmă perpetuă la vedere dovadă peste vreme veacul...

LINIŞTEA ACEASTA Liniştea aceasta, da, liniştea aceasta opacăpluteşte deasupra oraşului, îţi spui, o pată imensă,lucrurile intră docile în mănuşa dimineţii, intri şitu cu toate disperările tale, respiri şi îţi întinzimâinile să întâmpini ceaţa care devastează porii,ocarcasă albă acoperă intimitatea celor ce încă nudispar, încă vezi mărinimia acestei fiinţe dedincolo de perdea, dincolo de micile aprehensiuniale clipei de catifea, e linişte,...

Fără filtru nu scriu de pe un scaun cu jilț pe o masă spațioasă într-o cameră numai a mea nici în mijloace de transport în comun scriu de aici de pe canapeaua veche așezată în dreptul geamului un loc ce seamănă acum după atâția amar de ani de privit cerul cu scaunul de pe care cânta glenn gould ducându-l cu...