Poezie

El, fără de păcat. Ea, femeie niciodată Janeta nu fusese mai frumoasă. de când Ninel venea să-i scuture busuiocul de sub pernă, pus cu grijă acolo, cu închinare și țoc pe icoane, fata asta nu mai era ca ea. era ca alta. – să ne schimbăm trupurile între noi! îi spunea băiatul și o încingea cu chimirul lui lat, îi...

Câteodată, simt că prin mine NEODIHNĂ zboară o pasăre albă. N-are cuib și nici cer, nici măcar o veștejită creangă de lut, pe care să-și mai odihnească, din când în când, aripile de hârtie. Nu i-am zărit niciodată perechea și sunt convins că n-a cunoscut nici căldura zborului împletit, și nici împlinirea clocitului. Dar, cu toate acestea, continuă să zboare,...

Sarafane Sarafane de vată de zahăr ars, sarafane cu sertărașe, buzunărașe Croite liniar, defilați, defilați într-un marș al inimilor oprimate Prin camerele faraonice ale Casei Poporului mustind de sângele brut al poporului, eliberați Poarta Sărutului de mizeria burgheză, cuantificați Coloana Infinitului până încape într-o machetă miniaturală, eu sunt comunista care se temea de potențialitatea albului și îl umplea cu mii...

Poema: risipă de mir peste pagini virgine La locul ei pe măsuța din colț Între coperțile sale, virgină Zace Poema (iar pe fotoliul ca un infoliu Se lăfăie Cititorul, urmându-și zorul Ostoind dorul: dorul de carte, Nemuritorul… Muncit de fantasmele Poeziei În huzur și uimire Urcat în podul de la mansardă, printre hulubi Și hulube, Alternând stările lăsându-și îngrijorările Poetul...

Din sala casei lui Mufoc, şi din faţă şi din spate, se văd dealurile. Când plouă, mereu îi place să spună că până diseară, obligatoriu, dealurile coboară la el în bătătură. Cotropit iar de frumuseţea ploii, aprinde des ţigara şi repetă, cu pornirea omului înţărcat de la bucurie, plouă, Doamne, cu bulbuci, să fie bine la slugi. Să vezi cum...

Glosse – Cătălină, Cătălină, Oare tu n-ai nicio vină Că Luceafărul de sus A plecat și s-a tot dus Către Tatăl din departe – Ca să-i facă și lui parte De dragoste pământeană C-o frumoasă Cosânzeană?! Cel din Cer a ascultat Ce-a cerut, dar nu i-a dat Și l-a trimis înapoi Să vă vadă pe-amândoi – Crânguri – tu și...

LEGILE CLEPSIDREI Am trecut peste pragul unui Timp și mi s-au rupt pingelele bocancilor chiar de la prima treaptă păzită de legea destinelor gravată pe pânza unui păianjen venit din catacombele primei zidiri am înțeles că este doar începutul sosirii mele pe drumul anilor și merg înainte la chemări de ecouri petrecut de frământări nedeslușite aruncate în haos desenat pe...

CARNAVAL e toamnă iar în târgul de vocale cuvintele-cuvinte au mai scăzut din preţ se rãzboiesc pigmeii-n talciocuri literare şi-nspânzurã orbita vreunui atom răzleţ şi Doamne cum oraşul cultivă ciuperci albe şi încă nu se simte povara cuvântului-cuvânt în pieţe se plantează doar schije de silabe şi iată Alfabetul rămâne-n necuvânt EXISTENŢĂ ALBASTRĂ ne amăgim cu visuri în cădere şi...

CA  URMARE  m-am născut în republica populară românăcare după numai doi ani s-a schimbat însocialistă iar în 1989 ca urmare a uneiinginerii genetice (a făcut plopul pere) s-areîntors (o, câtă mărinimie!) în capitalismpe care nu-l apucasem (noroc că nu mi-am propus să fiu fericit) UN  CORP  DELICT  ATÂT  DE  FRAGIL  nu mă mai grăbesc (orizontule mult prea diafan pentru-a maiputea...

Poem triptic Într-o noapte Am furat visul fântânarului … Și l-am visat eu, Se făcea că am aripi în loc de ochi, Care mă zburau peste clepsidre Și dimineața … mă beau caii. Într-o noapte Am furat visul lui Manole … Și l-am visat eu, Se făcea că mă zideam singur În pântecul femeii, În altă noapte de iarnă Am...

Înainte de păcat, omul era un acord și un imn desprinse din Divinul Cuvânt. Înainte de păcat, omul era asemănarea și chipul, răsfrânte-n Tehom*, ale Celui Preasfânt. Înainte de păcat, omul era o scânteiere din flacăra Duhului Sfânt. Înainte de păcat, omul era un mânz de azur, nestrunit de porunci, suferință, inspitiri, fericiri, remușcări, legământ. Înainte de păcat, omul era...

dansul găinii nuntă mare măi.. de nu-ncăpea zestrea miresei în șapte care dar și mirele era frumos și din neam bun după cununie la casa miresii luă maica găina cea mai grasă/cea mai frumoasă cu mărgele gătită/și primenită cu monede de aur plătită de nănașă se spălă maica pe mâini cu apă ca și cum s-ar fi spălat de păcate...