Proză

 Mare-i, domnule, puterea gândirii pozitive. Îţi înseninează cugetul, îţi luminează zilele, îţi face ochii albaştri şi părul creţ, ce să mai vorbim! E simplu: ai în creieraşi formule şi convingeri negative, cum că viaţa-i grea, mâncarea scumpă, premierul idiot sau ce mai crezi tu pe-acolo, în general, la tine-n căpşor. Faci inventarul şi scoţi prostiile afară, dar cu grijă, una...

Moşul ãsta a fost un erou, îmi şopti el punând buturugile în roabã. A luptat pânã la cotul Donului. Mi-a arãtat odatã Ordinul „Mihai Viteazul”. Îl primise post-mortem, asta-i fain! Armata îl declarase crăpat. Numai cã rapandula asta nu dăduse ortul popii, fusese doar rãnit rãu şi un ucrainean, un ţãran mai înstãrit, îl gãsise întins în faţa porţii într-o...

Ștergătoarele cârâiau precum ciorile și se agitau pe parbriz ca să facă față ploii. Degeaba, se rupsese cerul. Romi era cu amândouă mâinile pe volan și se benocla la stopurile mașinii din față. Ba se aprindeau, ba se stingeau. Ca niște semnalizatoare. Așa-i în aglomerație. Fiindcă tot românul își scoate mașina când plouă. Și când e soare. Zăpadă. Vânt. Grindină....

(fragment) Filomela Pizdrintz are 36 de ani, este, aşa cum o arată prenumele, delicată, searbădă şi bălaie, cu câţiva pistrui împrăştiaţi la rădăcina nasului, de-o parte şi de alta. Umblă cu paşi furişaţi prin lume, rareori ridică ochii săi de un albastru apos de sub genele spânatice, roşcovane. Osatura delicată, ascunsă sub haine mereu prea largi, în aceleaşi culori spălăcite,...

Ştiu doar că pe „Hibernatus” l-am văzut la Cinema „23 August” sau „23” cum îi spuneam noi, în limbaj codat. Evident, chiulisem de la chimie – că de acolo se putea „evada” mai lesne, având în vedere senilitatea bătrânului dascăl ce rar îşi mai ridica scăfârlia dintre eprubete, retorte sau pahare Berzelius. Prin anii ‘70, mai pe la-nceput, filmuleţul ăsta...

Fragment – Andreas, îţi spun, nu ai să reuşeşti niciodată ceea ce ţi-ai propus tu. De fapt, e chiar o nebunie! – Poate, dar e nebunia mea, şi în afară de asta, nu-mi amintesc să-ţi fi cerut părerea în această privinţă, nu? răspunse chipeşul Andreas Ferdinand Mitterbauer, conte de Hochwaltmont. – Sunt prietenul tău, poate nu ar strica să iei...

Început de februarie. În faţa Palatului Sina, aburii de la gura cailor, frumos înhămaţi, cu hamuri colorate, ca de sărbătoare, încălzeau parcă gerul stăpân pe piaţa Hohe Markt. Unele după altele, familiile aristocrate, de rang înalt, coborau din trăsuri într-un ritm aproape dirijat. Se întreceau blănurile dintre cele mai scumpe iar hoch zylinder-ul şi papioanele bărbaţilor intrau în competiţia subtilă...

  După câteva săptămâni, alungat de un frig devreme cu mâinile îngheţate, împingea uşa odăii din strada L., odaie plasată deasupra ceasornicăriei lui Jo Englezul.. primul lucru pe care l-a  făcut: şi-a  scos  zgribulit trench-coat-ul şi l-a aşezat în interiorul odăii, direct pe parchet, în apropierea ferestrei. S-a aşezat şi el, ghemuit, uşor emoţionat, căutând instinctiv să respire cât mai...

Într-una din relativ rarele întâlniri dintre domnul arhitect H. Domidean și domnișoara Laura, după o lungă plimbare pe străzile lăturalnice ale orașului, acesta o invită cu un glas confuz, ajuns în fața unei case masive, împrejmuite de un gard alcătuit din leațuri de lemn, ascuțite la capete, vopsite în negru, să intre câteva momente întrucât dorea să o prezinte bunei...

Nici acum nu ştiu dacã gândurile noastre sunt urmarea experienţelor şi a raţionamentelor pe care neuronii creierului le proceseazã frenetic. Am citit destule despre neuroştiinţe în ultimii ani şi tot degeaba. Poate odatã cu vârsta şi în lipsa unor rãspunsuri ştiinţifice clare începem sã cãdem în misticism şi gãsim explicaţii divine sau fantasmagorice în orice lucru, persoană sau întâmplare. Mã...

(fragment) Liniștea din jur pare o ființă fugară, hăituită. Nu stă locului deși, e puțină mișcare în jur.Se rostogolește în valuri mi se agață de umeri, mă aplec, trec pe sub ea, pod de aburi nădușitori, nu alta. Gata! Sunt de partea cealaltă. În arena gândurilor proprietate personală. „O fi bine c-am bătut atâta cale? Voi afla ceva care să-mi...

Ardian-Christian Kuciuk (pseudonimul lui Ardian Kyçyku), scriitor de expresie albaneză şi română, doctor în filologie și profesor universitar, născut la 23 august 1969 în oraşul Pogradec din Albania, autor a peste 50 de opere originale -romane, proză scurtă, teatru, scenarii, eseuri, studii științifice – scrise în limbile albaneză și respectiv română. „Dar mai întâi a răpit-o printr-o altă invenţie uluitoare;...