ALTĂ PRIMĂVARĂ False regrete Serile de primăvară Când aerul e blând şi doare uneori. Nu ştim unde şi când revin imagini trăite false regrete depărtate de contur pierdute în fumul altei seri. False regrete înseamnă dorinţa de-a relua drumul laolaltă acolo unde l-am lăsat acum douăzeci de ani. Sufletul de altădată ne aşteaptă la colţul...
Născută la Drobeta Turnu Severin, Alexia Bădescu a absolvit Universitatea de Vest din Timișoara și trăiește, de câțiva ani, în Marea Britanie. A publicat ocazional, în reviste culturale ca Ante Portas și Sintagme literare și, firește, pe rețelele din mediul online. Poeta a ales pentru prezența sa literară o discreție nejustificat de timidă, deși creația...
*** cum doare flacăra pe ceară aşa şi sufletul meu trecerea ta mamă *** cât suntem copii nu cunoaştem miezul cuvântului moarte cât suntem tineri poate moartea iubirii şi frica de-a rămâne goi ne înspăimântă celalată moarte e departe de noi… *** cine poate despre moarte să râdă în hohote sau măcar să zâmbească? Poate...
Lucrurile sunt inventate Sunt așa până când trece și el, nu ne separăm. Lucrurile sunt inventate: inventăm case și paradigme cu o grimasă indestructibilă pe chip. Dar este al nostru? Stăm la aceeași masă, ne ucidem cu aceeași tandrețe de duminică? Pur și simplu, gargariseală decodată în locuri și gesturi care nu ne mai modelează,...
Poem de tine Încearcă măcar o petală Să fereci în mine, femeie… Încearcă un veac sau o seară Să fii baladă sau doină! Poeme să-ți curgă pe buze Și umbra sânilor tăi Să-mi pună silabe în muze… Iar caii ce-mi calcă prin rouă Să-ți lase ‘nălțare în grai, Când râzi sub aripi de fluturi Sau...
TROFEU ASCUȚIT ÎNTREBAREA lumina, trapezistă blondă, balanseză… eu, spectatorul purtând mănuşi pictate într-un imperiu circular,ficţional, aştept saltul de foc de unde va ploua peste lume cu vorbe fosforescent-înţelepte pentru good Earth o fi ceva poate şi de anul ăsta nu doar şters, tremurător, nimicul o fi ceva şi de această vară în bluzon orange ca...
Aș vrea să strig… Mi-e sete, mi-e foame Și teamă de tine. Pe malurile firii Mă pregătesc Să întâmpin viscolul Din privirea ta Și crivățul Din ochii tăi În iarna definitivă… Totuși, Mai lasă-mi o îndurare De senin Pe fruntea destinului Pentru că în sobele Iubirii mele Nu o sa mai sfârăie Jarul ca odinioară…...
*** Al treilea ochi te poartă în cetatea Biblos, să bântui pe străzile vechi, în căutarea celorlalte cuvinte. Măduvă albind în zori deasupra unui poem.Era o umbră fin dăltuită sub noapte, fără sfârșit. Îți era de ajuns, să te doară melodia, înainte de- a fi început. Sărmane cuvinte, unde să vă spăl cu apele mele...
ORFEU printre ceilalți ȋl reabilitezi pe cel țȃșnit din diafragma zeului degetele lui de trestie deschiderea de aripă peste acest univers coroziv de inițiatic gestul negreșit pe drumul de care nu te poți proteja căruia firesc ȋi respir aerul înclinat din ființă să venerezi armonia șoaptele dintre oasele apei ȋn dispută trudești din bucuria...
Stea căzătoare picură încet în gând paşii recelui nicicând friguros printre oglinzi caţi un chip ce-l simţi trecând friguros printre iubiri treci cenuşa-ţi adunând friguros printre răspunsuri treci mereu însingurând prin văzduhuri de mirare te aprinzi prelung căzând Pe îndelete curcubee de mirări ţi se-aprind peste-ntrebări nu te-nvaţă ce-i vederea ochiul lacomelor zări nu-ţi măsoară...